Haisan Iarina este studenta in anul II la specializarea Psihologie din cadrul Facultăţii de Psihologie si Stiinţe ale Educatiei din Iasi si este pasionata de lumea viselor, o lume care pentru multi inca reprezinta un mister. Ne petrecem aproape 25 de ani din viata dormind si 6 visand, insa ignoram aceasta parte din viata noastra, fie prin faptul ca nu dormim suficient sau poate nu dam importanta semnalelor trimise de inconstientul nostru prin vise. Lumea viselor este fascinanta, plina de suisuri si coborasuri, nu se limiteaza doar la cele 2 ore in care visam pe noapte. In continuare vom afla cum putem sa ne controlam visele, cum putem sa le interpretam, de ce visam, ce sunt amintirile false si multe alte informatii interesante.
Scurt istoric
Visele au devenit un subiect de interes pentru cercetatori inca din 1953 cand Aserinsky si Kleitman au descoperit somnul REM. Insa psihologia viselor a fost introdusa de catre Freud in 1899 prin cartea sa “Interpretarea viselor”, acesta credea ca visele sunt o forma de indeplinire a dorintelor pe care nu le putem indeplini in viata reala, visele traumatice sunt vazute drept o modalitate prin care pacientii isi pot exprima vinovatia sau chiar invinge traumele. Teoria lui Freud a introdus ideea ca visele sunt un produs secundar al starii fizice si mintale din timpul somnului. Acesta a utilizat metoda asocierii libere pentru a interpreta visele pacientilor, astfel acestia erau invitati sa spuna ce cred despre semnificatia fiecarui element din vis.
Carl Jung credea ca visele sunt expresii directe ale mintii, ele exprima starea inconstienta a individului prin limbajul simbolurilor si metaforelor. Jung a introdus ideea de inconstient colectiv, acesta este exprimat prin arhetipurile universale (modele comportamentale si imagini mostenite de la stramosi) care se regasesc in limbajul simbolurilor si metaforelor. Acesta credea ca visele au doua functii: de a compensa pentru dezechilibrele din psihicul persoanei si de a oferi imagini din viitor, ajutand persoana sa se pregateasca pentru evenimente viitoare. O metoda foarte interesanta propusa de Jung este “imaginatia activa”, metoda sa de a analiza visele propune examinarea atenta si repetata a imaginilor din vis, aceasta tehnica ne invita sa ne focusam asupra unei scene din vis sau chiar asupra unui personaj si sa vorbim cu acestea, astfel lasam inconstientul sa ne “vorbeasca”. In acest exercitiu trebuie sa lasam fluxul imaginilor sa curga liber, dar sa fim si deschisi la emotiile care pot aparea, insa se impune si o analiza rationala dupa terminarea acestei sarcini. Imaginatia activa poate fi folosita drept tehnica de meditatie pentru a intelege mai bine cum se leaga imaginile din vis de viata noastra.
In cadrul psihoterapiei cognitiv comportamentale conceptul de interpretare a viselor a fost dezvoltat de Aaron T. Beck, Clara E. Hill, Jacques Montangero, Arthur Freeman. Visele pot fi folosite chiar si in terapia centrata pe scheme cognitive a lui Jeffrey Young.
Despre somn si vise
Toata lumea viseaza, insa multi oameni ar spune ca nu au avut un vis vreodata, in realitate uitam 95% din visele pe care le-am avut dupa ce ne trezim. Intrebari precum de ce visam sau daca visele sunt relevante pentru viata cotidiana au fost analizate de cercetatori pana in prezent.
Visul este definit drept o serie de ganduri, imagini si senzatii care apar in mintea unei persoane in timpul somnului. Somnul are 4 stadii principale, primele 3 fiind NREM iar ultimul fiind REM, aceste stadii alterneaza ciclic, in medie primul ciclu dureaza 70-100 de minute, fiind cel mai scurt, urmatoarele avand intre 90 si 120 de minute. Somnul REM reprezinta perioada de miscare rapida a ochilor (rapid eye movement), iar aceasta perioada este importanta deoarece este esentiala pentru functiile cognitive. Este posibil sa visam in perioadele de somn non-REM insa visele cele mai detaliate le vom avea in perioadele de somn REM.
Despre visele lucide
Somnul REM este ingredientul cel mai important pentru a avea vise lucide. Dar ce sunt visele lucide? Un vis lucid este reprezentat prin faptul ca poate fi controlat si apare atunci cand dormim dar suntem constienti ca visam. Visele lucide pot fi controlate intr-o oarecare masura, fiecare persoana avand o experienta diferita, insa ca orice deprindere, necesita timp si dedicare. Visele lucide spontane sunt rare, dar acestea pot fi induse prin tehnici precum inducerea mnemonica a viselor lucide, jurnalul de vise sau chiar testele frecvente ale realitatii atat in viata reala cat si in vis, cel mai cunoscut fiind numaratul degetelor, dat fiind faptul ca in vise mainile pot aparea distorsionate. Insa care sunt beneficiile viselor lucide? Aceste vise ne stimuleaza creativitatea, ne ofera abilitatea de a controla personajele, scenele, locurile din vis, sunt o portita prin care putem experimenta lucruri noi (chiar imposibile in viata reala), sa rezolvam probleme sau sa ne consolidam cunostintele. Cercetatorii sunt de parere ca visele lucide pot avea efecte terapeutice, precum reducerea anxietatii sau prevenirea cosmarurilor.
Interpretarea viselor
Cum putem sa ne interpretam visele? Putem sa extragem simboluri, culori, orice ni se pare important si sa folosim blog-uri sau dictionare de vise, insa acestea nu sunt intotdeauna detaliate sau nu putem asocia informatiile cu experienta noastra. Visele pot sa ne dezvaluie informatii despre emotii, ganduri si mentalitati. Interpretarea viselor are la baza identificarea elementelor specifice din vis si asocierea acestora cu o perspectiva personala. Interpretarea viselor, dupa cum am vazut mai sus, a fost folosita drept ‘unealta terapeutica’ insa putem sa o folosim pentru introspectie si autodescoperire. Teoria lui Jung se focuseaza pe simbolurile individuale din fiecare vis. Aceste simboluri se pot lega de copilarie, cultura sau perspective spirituale. Terapia Gestalt considera visele ca fiind mesaje de la subconstientul nostru, astfel ele pot fi expresii ale personalitatii noastre care solicita atentie.
Primul pas in interpretarea viselor este identificarea simbolurilor, trebuie sa consideram si locul unde ne aflam in vis, cum arata simbolul, culoarea, forma, insa nu trebuie sa ne limitam doar la obiecte, si oamenii prezenti in vis pot fi semnificativi, sau chiar unele animale. Trebuie sa luam in considerare cum ne-am simtit in timpul visului dar si cum ne simtim cand ne gandim la acesta, chiar si cum ne-am simtit cand ne-am trezit. Atunci cand gasim un simbol semnificativ, primul lucru cu care il asociem ne poate ajuta sa descoperim adevaratul sens al visului. Familiarizarea cu cele mai comune simboluri din vise si ce inseamna acestea poate face procesul mult mai rapid. Rabdarea este importanta, poate am identificat simboluri dar nu intelegem de unde vin, este foarte important sa ne gandim ce inseamna aceste simboluri pentru noi personal. Interpretarea viselor cuprinde si inregistrarea acestora, preferabil imediat dupa ce ne trezim, intr-un jurnal de vise, deoarece atunci cand detaliile sunt mai clare, vom face si asocieri mai usor.
De ce visam?
Rolul viselor a fost si este inca un subiect cercetat si discutat, insa nu exista inca o explicatie sigura. Teoriile cunoscute cuprind urmatoarele roluri: consolidarea amintirilor, procesarea emotiilor, exprimarea dorintelor, confruntarea potentialelor pericole si procesarea informatiilor adunate din timpul zilei. Visele ne pot ajuta sa rezolvam probleme, ele starnesc latura noastra creativa deoarece mintea nu mai este limitata de realitate. O teorie foarte cunoscuta este cea care propune ideea ca visele ne reflecta viata reala prin faptul ca pot include experiente constiente sau chiar fragmente din amintiri. Aceasta ipoteza a continuitatii sustine ca amintirile sunt fragmentate intentionat, ca parte din incorporarea experientelor noi de invatare in cadrul memoriei de lunga durata.
Cosmarurile, visele cauzate de stres si problemele de sanatate mintala au o legatura mai stransa decat credeti. Experientele stresante pot aparea in visele noastre, intr-un mod sau altul, foarte frecvent. Acestea pot lua chiar si forma unui cosmar, a fost demonstrat ca oamenii care resimt un nivel de stres mai ridicat sau cei diagnosticati cu stres post-traumatic (PTSD) au raportat o frecventa si o intensitate mai mare cu privire la cosmaruri. Cosmarurile pot aparea la adulti dar si la copii si pot fi cauzate de stres, frica, traume, dificultati emotionale, boli sau medicamente. Oamenii cu anxietate, tulburare afectiva bipolara si depresie tind sa aiba vise mai tulburatoare. Continutul stresant sau tulburator al viselor poate fi considerat o incercare a creierului de a ne ajuta sa facem fata experientelor stresante din viata reala.
Fenomenul Déjà Rêve
Fenomenul déjà vu este foarte cunoscut, poate chiar ati auzit de acesta sau l-ati experimentat, insa nu trebuie confundat cu déjà rêve. Déjà rêve este o fraza din limba franceza care inseamna “deja visat” si care se refera la senzatia ca am visat despre un eveniment inainte sa se intample in viata reala. Conform studiului efectuat de Funkhouser, A. T., & Schredl, M. (2010), acest fenomen este des intalnit. In 2018 s-a demonstrat ca fenomenul poate fi indus prin stimularea electrica a creierului pe pacientii cu epilepsie, si au fost gasite trei tipuri de déjà rêve: episodic, familiar si starea de vis. Cel episodic invoca un vis specific, cel familiar invoca un vis vag, iar starea de vis cuprinde impresia persoanei ca este intr-un vis. Atunci cand experimentam déjà rêve este bine sa fim atenti, putem sa identificam ceva special la experienta curenta.
Despre amintirile false
O amintire falsa reprezinta fenomenul in care o persoana isi aminteste eronat un eveniment, cum s-a intamplat, sau chiar un eveniment fictional in totalitate. Memoria umana este predispusa la erori, acestea fiind chiar mult mai comune decat ne asteptam, insa o amintire falsa presupune si un nivel de certitudine ca acea amintire este valida. Unicitatea amintirilor false se regaseste in faptul ca ne putem aminti lucruri pe care nu le-am experimentat vreodata. Elizabeth Loftus a demonstrat ca este posibil sa inducem amintiri false prin puterea sugestiei. Insa, si visele pot avea un rol important, uneori chiar mai semnificativ decat experientele reale, atunci cand vorbim despre amintirile false. Visele care pot crea amintiri false sunt cele care par foarte reale, dar care cuprind sarcini sau evenimente obisnuite. Astfel, visele pot cuprinde amintiri dar si amintirile pot cuprinde vise.
Curiozitati
*Afantazia reprezinta inabilitatea de a crea voluntar imagini in minte. Unii oameni care au afantazie nu au vise vizuale, in schimb celelalte simturi sunt stimulate.
*Oamenii nevazatori din nastere raporteaza componente auditorii, tactile, gustative si olfactive, abilitatea de a vedea nu afecteaza continutul emotional sau tematic al viselor. Oamenii care si-au pierdut vederea devreme in viata pot avea o componenta vizuala in vise, uneori observand doar culori.
*Persoanele nascute cu deficiente auditive sau paraplegie viseaza despre sarcini pe care nu le pot completa in viata reala, de exemplu mersul, activitatea fizica, vorbitul sau intelegerea limbii vorbite.
*Majoritatea oamenilor viseaza colorat, insa aproximativ 12% din populatie sustine ca viseaza doar alb-negru. Oamenii sub 25 de ani au vise alb-negru foarte rar, insa oamenii cu varsta peste 55 de ani au vise alb-negru mult mai frecvent. Cercetatorii cred ca expunerea la televiziunea alb-negru a determinat aceasta diferenta.
*Si animalele viseaza, cercetatorii cred ca majoritatea animalelor, inclusiv mamiferele, pasarile, reptilele si pestii trec prin stadiile de somn, in schimb animalele probabil nu viseaza in acelasi fel ca oamenii.
*Unele vise sunt universale, de exemplu visele in care zburam, am cazut de la inaltime, am fost atacati sau suntem urmariti sunt foarte comune.
Visul este considerat o experienta care incorporeaza prezentul, procesarea trecutului si pregatirea pentru viitor. Lumea viselor reprezinta chiar portita spre autocunoastere, insa ne reaminteste ca viata poate sa fie si extraordinara.
Bibliografie:
https://www.sleepfoundation.org/stages-of-sleep
https://www.healthline.com/health/how-long-do-dreams-last
https://www.verywellmind.com/what-is-a-lucid-dream-5077887
https://www.brescia.edu/2016/09/psychology-of-dreams/
https://medium.com/@SteafanFox/carl-jungs-active-imagination-technique-2a622e00311
https://www.psihanaliza.org/jung/asociatii_imaginatie_activa.html
https://www.intechopen.com/chapters/57215
https://psychcentral.com/lib/dream-analysis-and-interpretation#dream-interpretation
https://www.mindbodygreen.com/articles/deja-reve
https://www.verywellmind.com/what-is-a-false-memory-2795193
https://www.bustle.com/wellness/can-dreams-cause-false-memories
https://www.medicalnewstoday.com/articles/284378
https://www.verywellmind.com/why-do-we-dream-top-dream-theories-2795931
