Scrisul de mana in era digitala
Pentru a mentine importanta si practica scrisului de mana, Ziua Internationala a Scrierii de Mana este sarbatorita pe 23 ianuarie in fiecare an. Karin H. James, o cercetatoare de la Universitatea Indiana, a observat printre primii legatura dintre segmentele cu functii motorii ale creierului si actiunea de a citi. Folosind scanari RMN, ea a demonstrat ca nucleii cu functii motorii se evidentiaza atunci cand adultii alfabetizati doar se uita la un text tiparit. Cercetarile arata ca scrisul de mana activeaza si segmentele creierului implicate in memorie, controlul impulsurilor si atentie. Dovezile si cercetarile empirice sugereaza ca scrierea de mana ajuta la transferul informatiilor din memorarea pe termen scurt in memorarea pe termen lung.
Desi prima mea alegere pentru antrenarea memoriei nu a fost vreo carte a lui Tony Buzan, dupa ce am citit ca Use your Head a fost revizuita si republicata de 23 de ori de cand a fost publicata pentru prima oara in 1984 si ca si-a sarbatorit petrecerea celei de-a 21-a aniversari la Royal Albert Hall in aprilie 1995, am realizat ca este o carte pe care merita sa o citesc.
Ceea ce face aceasta carte speciala este povestea lui Edward Hughes si a succesului sau fenomenal dupa progresul de la un elev de nivel B si C la scoala la obtinerea unora dintre cele mai inalte realizari din domeniul sau la Universitatea Cambridge. Conform detalierii din primul capitol, aceasta reusita este o marturie a puterii tehnicilor de invatare descrise de Tony Buzan. Autorul garanteaza ca prin aceste tehnici putem sa devoram carti intregi in cateva ore, chiar mai mult ne asigura ca vom intelege pe deplin toate informatiile pe care le-am invatat si ca vom retine cunostinte noi pe termen nelimitat. Tehnica Mind Mapping este introdusa impreuna cu o strategie de analiza si o tehnica de studiu care faciliteaza procesul de invatare.
Tehnica Mind Mapping și avantajele sale în învățare și memorare
Capitolul 4 este dedicat luarii de notite, mai precis detalierii tehnicii Mind Mapping care presupune crearea unei harti mentale de cuvinte cheie utile in memorarea informatiilor. Conform autorului, in functie de cum interactioneaza dupa o perioada de timp, exista doua tipuri de cuvinte cheie: cuvinte cheie de revocare si cuvinte cheie de creare. Un cuvint sau expresie cheie de revocare filtreaza in sine o gama larga de imagini speciale, iar atunci cand sunt declansate transmit inapoi aceleasi imagini. Acestea tind sa fie un substantiv sau un verb puternic, ocazional fiind inconjurat de adjective sau adverbe cheie suplimentare. Un cuvant cheie de creare este unul care este in mod special evocator si formator de imagini, dar care este mult mai general decat cele mai multe cuvinte cheie de revocare directa. Cu toate acestea, trebuie avut in vedere faptul ca fiecare cuvant este „multi-ordonat” care inseamna ca fiecare cuvant este ca un mic centru pe care sunt legate foarte multe carlige mici, iar fiecare carlig se poate atasa la alte cuvinte pentru a da noilor perechi semnificatii usor diferite. De asemenea, fiecare creier este diferit, numarul de conexiuni pe care un creier le poate face fiind aproape nelimitat. De aceea, trebuie evitat ca mintea sa aleaga automat carligele de legatura care sunt cele mai evidente, cele mai producatoare de imagini sau care au cel mai mult sens, intrucat astfel va fi condusa mai degraba pe o cale de creare decat de revocare si in final vom construi o poveste interesanta dar inutila pentru a ne aminti, de genul acesta: De fapt, cuvintele cheie de revocare forteaza mintea sa faca conexiunile potrivite in directia corecta, permitandu-le sa recreeze povestea chiar daca a fost uitata in raport cu scopul cu care a fost receptionata, mai precis astfel:
In conditiile in care toata lumea a fost (si inca este) instruita in scoala sa ia notite in propozitii sau liste verticale, putin poate fi facut pentru a o detrona. Cu siguranta creierul nu lucreaza cu liste si linii, iar acest lucru poate fi verificat gandindu-va la modul in care propriile procese de gandire functioneaza in timp ce vorbiti cu cineva. Veti observa ca, desi spuneti o singura linie de cuvinte, un continuu si enorm proces complex de sortare si selectie are loc in mintea ta pe tot parcursul conversatiei.
Practic, pentru crearea de notite „holografice” autorul recomanda ca pe fiecare linie sa fie scris un singur cuvant cu litere de tipar. Totodata, harta trebuie sa contina, pe langa cuvinte, numere, ordine, succesiune si linii, o serie de instrumente gen: sageti de interconectare, simboluri pentru diferite dimensiuni, forme geometrice pentru a sublinia ordinea importantei, desene creative, culori pentru a crea delimitari intre modele. Pentru a revoca informatia hartii trebuie doar sa stabilesti ordinea in care vei prezenta informatiile.
Este recomandat ca pe parcursul luarii de notite pe durata unei conferinte sa existe doua pagini de lucru: una pentru harta, iar cealalta pentru informatii mai lineare sau grafice (liste, formule, etc.). Un aspect important ar fi acela sa nu ne temem de hartile dezordonate intrucat cu cat hartile arata mai ingrijit, cu atat informatiile sunt mai dezordonate.
Pentru a evita digresiunile pe parcursul unei sedinte, pe o tabla in fata grupului ar putea fi prezentate tema centrala a discutiei impreuna cu cateva subiecte sub forma unei harti. Pe masura ce fiecare membru isi expune punctul de vedere, poate sa i se ceara sa il rezume sub forma de cuvant cheie si sa indice locul in care l-ar pozitiona pe harta mentala.
Utilizarea hărților mentale în educație și învățarea limbilor străine
Harta mentala este o tehnica pe care o recomand, dar nu o folosesc deoarece, la fel ca multi altii, am fost formata sa invat liniar. Cu toate aceastea, avind in vedere actualmente expunerea elevilor la numerosi stimuli de invatare si la nerabdarea cu care doresc sa obtina rezultate imediate, la care se adauga socul invatarii in momentul trecerii de la liceu la facultate din punctul de vedere al cantitatii informatiei, consider ca este elementara introducerea hartii mentale ca deprindere intelectuala transferabila. Daca utilizarea instrumentelor de construire a hartii mentale nu necesita un mare efort, selectarea si ordonarea cuvintelor cheie solicita stimularea diferita a perceptiei fiecarui elev.
Avantajele utilizarii acestei tehnici de stocare si recapitulare sunt evidente:
- Implica folosirea ambelor emisfere ale creierului;
- Este o metoda altfel decat cea traditionala;
- Faciliteaza mult invatarea;
- Recapitularea este rapida si eficienta;
- Ilustreaza progresul elevului.
Cu toate acestea, in articolul „Buzan Mind Mapping: An Efficient Technique for Note-Taking”, publicat in International Journal of Social, Human Science and Engineering, (Vol:8 No:1, 2014), cei opt autori malaiezieni identifica printre dezavantaje imposibilitatea de a fi stocate digital si limitarea dimensiunii hartii.
Un subiect care mi-a suscitat interesul a fost invatarea limbilor straine si mind mapping-ul, in acest sens articolul „Logical-Associative Method of “Flowscape” and Mental-Maps Technology Application in Foreign Language Teaching” semnat de Vachagan V. Sirekanyan si Vladlen G. Budashevsky fiind extrem de explicit. Autorii reduc invatarea la formula motivationala de succes R+V+P+I=M, compusa din disponibilitatea de a invata, valoarea invatarii, probabilitatea ridicata ca invatarea sa fie reusita si impactul invatarii in viata personala. Plecand de la aceasta formula, se recomanda sesiuni de intocmire de harti mentale pe fiecare componenta a motivatiei de a invata limbi straine atat de catre profesori, cat si de catre elevi, urmate de comparea lor si crearea de conexiuni inverse pentru a evidentia factorii pozitivi si negativi. Finalitatea construirii acestui proces cauza-efect ar trebui sa fie initierea unor metode de manageriere a punctelor slabe identificate. O sugestie mentionata in acest articol ca fiind similara cu tehnica lui Buzan este construirea de coroane a poliglotului rus Dmitry Petrov.
Hartile mentale raman, in esenta, perceptia modelelor logico-asociative ale situatiilor problema precum „gandirea laterala” care rezolva problemele printr-o abordare indirecta si creativa, folosind rationamente care nu sunt evidente pe loc si care implica idei, nu neaparat propozitii.
