Influenta sociala este un proces prin care atitudinile si comportamentele ni se schimba datorita presiunii reale sau imaginare a altor persoane.

Influența socială: Comportamentul influențat de presiunea grupului și autoritatea legitima

Obedienta apare in situatiile in care schimbarea in comportamentul individului survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse ce detine o autoritate legitima, in timp ce conformarea caracterizeaza situatiile in care individul este influentat de o persoana sau de un grup cu statut egal. Milgram face cateva distinctii intre cele doua genuri de influenta:

  • obedienta presupune o structura ierarhica, in timp ce conformarea presupune o presiune exercitata de persoane cu statut egal;
  • in obedienta se realizeaza un comportament impus, cerut de autoritate, in lipsa modelarii, in timp ce in conformare exista imitatie;
  • ordinele autoritatii sunt explicite, in timp ce dinamicile de influenta majoritara sunt deosebit de subtile si mai curand implicite;
  • indivizii recunosc usor sursa obedientei, adica figura de autoritate, dar nu sunt constienti de influenta exercitata asupra lor de diferitele grupuri de apartenenta.

Experimente relevante: Conformarea și obediența în fața influenței sociale

Conformarea fara presiune sociala explicita a fost pus in evidenta de experimentul lui Ash in 1956 care a aratat ca indiferent de conditia sa sociala, un subiect izolat opus unei majoritati unanime se conformeaza grupului, chiar si in conditiile in care grupul greseste in mod grosolan, iar subiectul izolat are clar dreptate.

Conformarea cu presiune sociala explicita si autoritara a fost evidentiat de experimentul lui Milgram in 1974 cind experimentatorul le-a cerut sa isi pedepseasca elevii chiar si cand acestia erau afectati de socuri electrice pe care ei nu le mai puteau suporta. Experimentul lui Meeus si Raaijmekers  din 1986 confirma proportia lui Milgram de 91.7% care se supune la autoritate. Cunoscut in literatura de specialitate ca obedienta administrativa, experimentul presupunea interventia asupra somerului venit la interviul pentru angajare. Acest aspect aminteste de distopia lui Orwell din „Ferma animalelor” (1945) unde animalele care se revolta impotriva stapanului ce le trata cu cruzime, devin „stapane” pe propria soarta si urmeaza cu credinciosie noile precepte ce la nevoie pot fi reduse la o singura lozinca: „patru picioare bine, doua picioare rau”.

Conformarea tinde sa apara la varsta de 3 ani si sa persiste la adulti. In plus, conformarea s-a dovedit a creste odata cu varsta. Costanzo si Shaw (1966) au examinat comportamentul conformarii participantilor la varste diferite si au constatat ca fenomenul conformarii se manifesta cel mai putin la varstele cuprinse intre 7 si 9 ani, apoi creste odata cu varsta pana  la 11-13 ani. Atunci cand luam decizii in public, cu cat suntem mai in varsta, cu atat mai mult ne supunem opiniei altora, chiar daca stim ca parerea celorlalti este gresita.

In contrast, obedienta in absenta supravegherii este capacitatea de a respecta regulile chiar si atunci cand poti sa le incalci si sa scapi nepedepsit. Supunerea la ordinele unui om cu integritate nu este o justificare pentru a face ceea ce este gresit. Aplicand acest lucru la experientele noastre zilnice, inseamna ca nu este justificat copiatul la examene chiar si atunci cand profesorul iti permite sa o faci, ca nu este justificat sa treci pe culoarea rosie a semaforului indiferent de persoana din masina care incearca sa te convinga sa o faci. In calitate de persoana religioasa inseamna ca te supui invataturilor religiei tale chiar si in absenta predicatorilor. Cu alte cuvinte, absenta agentilor de aplicare a legii nu este o justificare pentru a incalca regulile.

Presiunea sociala de conformare asociata cu un sentiment de supraveghere indus de simpla prezenta a unui poster ce infatiseaza o pereche de ochi are un impact semnificativ asupra judecatilor de calitate. Panagopoulos si van Linden (2017) au raportat recent ca indiciile vizuale pot determina niveluri mai ridicate de  emotii negative precum stresul si anxietatea.

Importanța echilibrului: Autonomie versus conformare în societatea contemporană

Privite intr-o lumina favorabila, conformarea si obedienta sunt reactii pozitive si necesare. Ele promoveaza solidaritatea si consensul – calitati care mentin coeziunea grupului, impiedicand disolutia lor. Influenta – in special sub forma leadershipului – depinde de capacitatea de a reprezenta o identitate comuna de grup intr-un anumit cadru social. In concordanta cu aceasta analiza, un numar  de dovezi atesta faptul ca membrii grupului percep liderii ca fiind indivizi mai buni, iar sprijinul adeptilor pentru conducatori depinde de imaginea lor ca lideri perceputa de grup, in final adeptii fiind dispusi sa munceasca din greu in numele unui lider cand acesta este privit ca un reprezentant al identitatii sociale comune. De aceea este atat de important pentru lider sa depuna efort considerabil pentru a construi un sentiment de identitate comuna cu adeptii sai. Potentialii presedinti americani, de exemplu, lucreaza la imaginea lor de americani veritabili si depun eforturi pentru a asigura conformarea prin construirea si invocarea unui sentiment de identitate comuna (prin folosirea repetata a pronumelui noi). Pe de alta parte, oamenii de stiinta se straduiesc sa isi crediteze cercetarile ca reprezentanti de grup (prin intermediul retelelor strategice) si este evident ca acest lucru se dovedeste a fi un factor determinant atat pentru succesul lor, cat si pentru propria carisma.

Din cele prezentate mai sus, trebuie sa admitem ca influenta sociala e mai probabil sa aiba loc in anumite situatii si la anumite virste decat la altele. Dar ramane intrebarea: sunt oamenii in general maleabili sau rezistenti? Cei 918 de membri ai cultului Peoples Temple, care s-au sinucis in masa in 1978, au facut-o de buna voie, au fost victimele unei influente de grup programate sau l-au urmat orbeste pe carismaticul lor fondator Jim Jones? Nu se poate da un singur raspuns, universal valabil, la astfel de intrebari. Dupa cum am vazut, unele culturi valorizeaza autonomia si independenta, in vreme ce altele accentueaza conformarea fata de grup. Chiar si in sanul aceleasi culturi, valorile se pot schimba de-a lungul timpului. Pentru fiecare dintre noi, ca si pentru intreaga societate, problema-cheie este gasirea echilibrului optim intre diferitele manifestari ale influentei sociale.

In emisiunea Dosarele mintii raspund pe indelete intrebarilor Anei Cristina Micu despre statutul femeii obediente in societatea romaneasca.

Bibliografie

Boncu, S. (2002). Psihologia influentei sociale, Editura Polirom, Iasi, pp. 297-298.

Cordonier, L. (2017). Strong and strategic conformity understanding by 3- and 5-year-old children. British Journal of Developmental Psychology (December). https://doi.org/10.1111/bjdp.12229.

Gibson, S.(2017). Just following orders ? The rhetorical invocation of “ obedience ” in Stanley Milgram & apos ; s post ‐ experiment interviews. European Journal of Social Psychology (November). https://doi.org/10.1002/ejsp.2351.

Haslam, S. A. & Reicher, S. D. (2017). 50 Years of “ Obedience to Authority ”: From Blind Conformity to Engaged Followership 50 Years of “ Obedience to Authority ”. Annual Review of Law and Social Science (October). 59-78. https://doi.org/10.1146/annurev-lawsocsci-110316-113710.

Udoh, U. (2017). Obedience in the Absence of External Supervision.  ResearchGate (August). https://www.researchgate.net/publication/319402108.