Adolescentii – cei cu varsta cuprinsa intre 13 si 19 ani – au fost identificati drept generatia cu cea mai mare utilizare a internetului de la sfarsitul anilor 1990. In calitate de „nativi digitali”, care  s-au nascut si au crescut in epoca computerelor si a comunicarii online, adolescentii din ziua de astazi  posteaza opinii si informatii despre propria persoana mai mult decat orice alt grup demografic. Potentialul de democratizare a internetului a fost realizat in mod deosebit pentru si de catre tineri: in nici un alt moment in istorie tinerii nu au avut ocazia de a se face vizibili si ascultati de un public atat de larg.

Media sociala se refera la servicii online care le permit utilizatorilor sa se conecteze si sa interactioneze cu prieteni, cunostinte si straini. Exemplele includ site-uri de comunicare sociala precum Facebook si Twitter, site-uri de partajare media precum YouTube si Flickr, bloguri si alte forumuri de comunicare. O mare parte din continutul postat sunt fotografii, link-uri si texte pe care utilizatorii de media le publica pentru a descrie un sine online. Auto-prezentarea este, in general, considerata a fi motivata de dorinta de a face o impresie favorabila asupra celorlalti sau de crea o impresie care corespunde idealurilor cuiva. Ca atare, auto-prezentarea este implicata in mod special in gestionarea impresiilor si proiectarea unei identitati online. Cercetarile au aratat ca auto-prezentarile online ale adolescentilor difera in multe privinte, proiectand identitati de gen.

Adolescentii sunt avizi utilizatori de media sociala. Un studiu recent a constatat ca aproape toti adolescentii din SUA (95%) cu varste intre 12 si 17 ani sunt online, comparativ cu doar 78% dintre adulti. Cele mai populare site-uri pentru adolescenti si tineri de ambele sexe (conform datelor din 2014) sunt Facebook si Twitter. Cu toate acestea, in medie, fetele petrec mai mult timp pe retelele de socializare si le folosesc mai activ decat baietii. Principalul motiv pe care tinerii adulti il formuleaza pentru vizitarea retelelor sociale este comunicarea cu altii urmata de satisfacerea curiozitatii privind prietenii si cunostintele lor on-line. Adolescentele, in general, le folosesc pentru a comunica cu colegii si pentru a consolida relatiile, in timp ce baietii folosesc mai des platformele sociale pentru a intalni oameni si pentru a isi face noi prieteni.

Fetele si baietii adolescenti difera intr-o oarecare masura in privinta continutului pe care il posteaza pe profilurile lor. Intr-un studiu al profilurilor pe mai multe site-uri de socializare, printre care Facebook, participantii de sex feminin din SUA au raportat ca posteaza poze „dragute”, in timp ce participantii de sex masculin au ales sa partajeze fotografii si comentarii care fac referire la sex sau la alcool. Fetele sunt mai predispuse sa afiseze legaturi de prietenie in mediile sociale, de exemplu prin postarea de fotografii cu prietenii lor. Baietii, intre timp, sunt mai predispusi sa se orienteze catre tehnologie, sport si umor in informatiile pe care le posteaza pe profilul lor.

Pe de o parte, aceste comportamente reproduc stereotipurile de gen si portretizarea media a femeii disponibile sexual si ale barbatului puternic care nu isi tradeaza emotiile. Pe de alta parte, tendinta de la inceputul secolului al XXI-lea, atat pentru baieti, cat si pentru fete, de a se autosexualiza in prezentarile lor vizuale online, sugereaza un fenomen mai general al auto-transformarii intr-un obiect. De cele mai multe ori acest lucru este probabil inconstient, ca rezultat al internalizarii imaginilor media. In acest context, ramane intrebarea daca fetele care posteaza poze provocatoare pe Facebook intentioneaza sa isi faca publicitate ca fiind disponibile sexual sau doar imita mass-media si colegii. Imaginile pornografice explicit sunt interzise pe majoritatea site-urilor de social media, dar ceea ce reprezinta „pornografic” nu este intotdeauna clar.

Informatiile pe care fetele si baietii le afiseaza pe profilurile lor nu sunt neaparat adevarate. Ambele sexe raporteaza experimentarea in prezentarea lor online si in postarea de informatii false pe profilurile lor, cum ar fi varsta. Rezultatele unui sondaj Pew indica faptul ca 56% dintre adolescentii americani cu profil online au postat informatii false pe site-urile media. Baietii adolescenti au postat informatii fabricate mai des decat fetele. Mai mult, intr-un sondaj de peste 300 de adolescenti olandezi, Valkenburg et al. (2005) a constatat diferente de gen in tipurile de informare care au fost postate fals in interactiunile online. Baietii s-au prefacut ca sunt mai macho, in timp ce fetele s-au prefacut ca sunt mai in varsta si au incercat sa dea impresia ca sunt mai frumoase.

Kapidzic si Herring (2011) au ajuns la concluzia ca modelele online de comunicare pe cale sexuala nu s-au schimbat in mod semnificativ in ultimii 20 de ani. Limbajul sexualizat este predominant in interactiunile online ale adolescentilor cu colegii lor.

In general, site-urile din media sociala ofera un spatiu in care adolescentii pot explora efectele prezentarii imaginii lor de sine asupra altora. In multe cazuri, postarea de fotografii si comentarii va genera feedback pozitiv si ar putea avea un impact pozitiv asupra stimei de sine a adolescentilor. Reactiile mai putin dorite la auto-prezentarea online includ comentarea negativa, hartuirea cibernetica, care pot avea consecinte psihosociale grave. In plus, compararea propriei imagini cu cea a altora in mediile sociale poate duce la sentimente de inadecvare si depresie.

Pe masura ce tinerii „nativi digitali” de astazi se dezvolta in adultii de maine, am putea anticipa ca practicile lor se vor generaliza din ce in ce mai mult, de la utilizarea mijloacelor de comunicare sociala pentru a conduce tot felul de afaceri la preocupari legate de viata privata si atitudinile mai deschise fata de sex. In acelasi timp, este de asteptat ca, odata cu varsta, tinerii neexperimentati sa inteleaga mai bine posibilele consecinte nedorite ale autoportretelor lor online, de exemplu in ceea ce priveste angajarea, si sa puna mai putine informatii personale la dispozitia publicului larg.

 

Bibliografie

Barker, V., 2009. Older adolescents’ motivations for social network site use: The influence of gender, group identity, and collective self-esteem. CyberPsychology & Behavior. 12(2),209–213.

Donnelly, A.M., 2011. Read my profile: Internet profile culture, young women, and the communication of power, in: Ames, M., Burcon, S.H. (Eds.), Women and Language: Essays on Gendered Communication Across Media. McFarland & Co., Jefferson, NC, pp. 167-183.

Kapidzic, S., Herring, S. C., 2014. Race, gender, and self-presentation in teen profile photographs. New Media and Society.

Lenhart, A., Madden, M., 2007. Teens, privacy, & online social networks. Pew Internet and American Life Project. http://www.pewinternet.org/~/media//Files/Reports/2007/PIP_Teens_Privacy_SNS_Repo rt_Final.pdf.

Lenhart, A., Madden, M., Macgill, A.R., Smith, A., 2007. Teens and social media. Pew Internet and American Life Project. http://www.pewinternet.org/~/media/Files/Reports/2007/PIP_Teens_Social_Media_Final. pdf.

O’Keeffe, G. S., Clarke-Pearson, K., 2011. Clinical Report – The impact of social media on children, adolescents and families. American Academy of Pediatrics. 800-804.

http://cyberpsychology.eu/view.php?cisloclanku=2010050203&article=1.

Siibak, A., 2010. Constructing masculinity on a social networking website. The case-study of visual self-presentations of young men on the profile images of SNS Rate.ee. Young. 18(4),403-425.

Valkenburg, P.M., Schouten, A.P., Peter, J., 2005. Adolescents’ identity experiments on the internet. New Media & Society. 7(3),383 – 402.